Când intri în clădirea Colegiului Șaguna din Brașov, veche din 1850, simți că pășești în istorie. Pe scări, în dreapta, la etaj, pătrunzi însă imediat în viitor. Laboratorul interdisciplinar de matematică și științe, înființat de un an, este mai mult decât o curiozitate sau un loc de recreere de tip „Wow!”. Acest Laborator VR (de realitate virtuală) este locul în care procesul de predare începe să se transforme. Diverse aplicaţii, tableta profesorului, 10 maxi-tablete pentru elevi, conectate wireless la un videoproiector şi ochelarii VR schimbă complet, total, paradigma procesului predare-învățare. „Vreau ca elevii să înțeleagă partea intuitivă a lucrurilor, ceea ce reprezintă fizic fenomenul matematic”, spune Cătălin Ciupală, profesorul de matematică din acest liceu, totodată cel care este inițiatorul și coordonatorul proiectului.

„În loc să mă rezum la a scrie pe tablă o ecuație, arăt elevului că ecuația respectivă reprezintă o parabolă și îl pun pe el să deseneze parabola, pe maxi tabletă. Iar dacă în loc să pună un 2 pune un 7, elevul vede că se schimbă ceva și înțelege că există un fenomen în spate. Timp de 5 minute îl pun să experimenteze, se fac grupe de câte trei elevi la fiecare dispozitv și îi pun să studieze. După aceea, le arăt ce fenomen este în spate iar apoi tragem concluziile”, spune Ciupală. Continuă, cu o pasiune vădită: „Mulți mi-au spus apoi: acum înțeleg și eu ce înseamnă un sistem de ecuații de clasa a XI-a”.

Materii redescoperite

În laboratorul VR de la Șaguna se poate învaţă uşor şi la celelate materii. Este conceput să fie folosit la toate orele: de la matematică la fizică la engleză/franceză, chimie, biologie. Elevii experimentează, interacționează, sunt implicați. La geografie, explorează continente. La istorie, se pot plimba în timp. La chimie, o aplicaţie performantă le permite să vizualizeze virtual reacţiile chimice. Iar la biologie să exploreze corpul uman.

Modul în care se desfășoară ora s-a schimbat. Profesorul devine un facilitator care îi îndrumă pe elevi. Le indică direcția. Ce să lucreze. Iar elevii cercetează. Apoi abia le explică și-i ajută să tragă concluzii. Elevul nu mai este doar o pâlnie prin care să fie turnată cunoaștere. Este chiar el un explorator, care învață descoperind.

Cine/cum aduce soluția - Omul/compania + Finanțarea

Cătălin Ciupală, doctor în geometrie necomutativă (un domeniu relativ nou) și profesor de matematică la Colegiul Șaguna, la cei 45 de ani ai săi, din care deja de 22 este în învățământ, este un tip sportiv. Tinerețea și-o păstrează nu doar prin excursiile pe bicicletă, ci mai ales prin spiritul căutător neobosit, care mereu mai are ceva de aflat, de descoperit. La Șaguna este de 14 ani.

Liceu înființat în 1850, în perioada imperiului austro-ungar

L-au absolvit 49 de academicieni. Un liceu de tradiție și plin de tradiții, care păstrează încă de la înființare editarea anuală a unui Anuar al școlii, unde revista școlii apare neîntrerupt de 50 de ani, în care într-un mini-sat numit Sfântul Andrei – o sală și o comunitate de profesori și elevi unde se încondeiază ouă, se fac picturi pe sticlă, se cântă colinde populare.

„Aici deschiderea este mare. Și a profesorilor, și a conducerii, și a elevilor, și a părinților. Dacă ai în cap un proiect care este viabil, bun, solid și util, este imposibil să nu te ajute toată lumea”, afirmă Cătălin Ciupală.

Asta au vrut elevii. Și banii s-au găsit! În urmă cu vreo doi ani, pe când încerca să găsească finanțare pentru un proiect pe zona de matematică, cineva i-a povestit profesorului Ciupală că în firmele din Brașov se face realitate virtuală și realitate augmentată și că se construiesc softuri pentru așa ceva. De aici a venit ideea laboratorului.

Profesorii își cunoșteau nevoile legate de predare. Dar trebuia să-i întrebe și pe elevi. Ei ce vor? „Aproape toate proiectele școlii sunt făcute împreună cu elevii. Implicăm elevii în luarea unor astfel de decizii, începând cu scrierea efectivă a proiectului”, precizează Ciupală.

La fel a fost și acum. Din dezbaterea cu elevii, s-a ajuns la ideea acelor maxi-tablete cu ecran de 23 de inch, care au în spate un mini-PC cu Android. „Am cumpărat din banii mei un touch-screen, am cumpărat un mini-PC și i-am întrebat pe elevi cine știe să le facă compatibile. Doi dintre ei le-au dus la ei acasă și s-au apucat de lucru”, povestește Ciupală. „În cîteva ore mi-au trimis mesaj că au găsit soluția. Apoi am depus proiectul și am câștigat”. Primii bani – 14.000 de lei – au venit prin Fondul „Științescu”.