Învățământul românesc poate că este încă departe de ceea ce ne-am dori. Dar privind cifrele finanțărilor alocate acestui domeniu de către Uniunea Europeană, de-a lungul anilor, poți spune doar: „Uau!”. Și apoi: „Unde s-au dus banii? Cu ce efecte? De ce nu le vedem?”

Poate că însă mai corect ar fi să ne întrebăm: În ce prăpastie ne-am aflat? Și cât mai avem de urcat, până să ajungem în vârf?

Pe baza datelor primite de la Bruxelles, de la Comisia Europeană, prin intermediul Direcției Generale Comunicare, Reprezentanţa în România, încercăm să creionăm în continuare niște răspunsuri.

ERASMUS: De 33 de ori mai mult, după 20 de ani

Istoria proiectelor în educație finanțate de UE în România ai putea să crezi că începe relativ târziu, la sfârșitul anilor 90. Atunci când, în anul universitar 1998/1999, 1.250 de studenți români au putut pleca în străinătate pentru a studia într-o universitate dintr-o altă țară europeană, mulțumită programului Erasmus. Pentru aceasta, 27 de universități românești au primit fonduri Erasmus, cu o subvenție medie de 100.000 EUR.

În timp, bugetul alocat României pentru proiectele UE în educație, formare și tineret în cadrul Erasmus+ a evoluat de la aproximativ 3 milioane euro, în 1998, la aproximativ 100 de milioane EUR în 2019. De 33 de ori mai mult!

Printre priorități

Dar educația nu a trebuit să aștepte ca o cenușăreasă, mai mult de șapte ani. A fost considerată printre priorități de la bun început. Înainte de aderarea la UE, în intervalul 1991-1997, România a primit 777,6 milioane euro în cadrul programului PHARE. Iar printre sectoarele care au beneficiat de programe de ajutor, asistență tehnică și investiții au fost nu doar privatizarea și restructurarea, sectorul IMM-urilor, transportul, agricultură și sănătatea, de exemplu, ci și educația.

Mai mult de atât, prin Programul operațional regional 2007-2013 au fost realizate investiții de 355 milioane EUR pentru reabilitarea și modernizarea școlilor, universităților și centrelor de formare profesională, incluzând dezvoltarea infrastructurii, dotarea cu echipamente și chiar îmbunătățirea cazării studenților.

Aceste măsuri au contribuit la asigurarea unui proces educațional în conformitate cu standardele europene și la creșterea participării elevilor și adulților la procesul de învățământ.

Finanțari substanțiale; Cererea și mai mare

În perioada actuală de finanțare, 2014-2020, fondurile UE alocate României pentru educație și formare profesională au crescut substanțial. S-au acordat și se vor acorda până la 1,3 miliarde din Fondul Social European (FSE), 360 de milioane euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și 60 de milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Un total de circa 1,7 miliarde euro. Unde se duc acești bani?

Prioritatea este acordată – mai ales în ce privește investițiile FEDR – proiectelor care vizează ratele scăzute de înscriere în învățământul preșcolar și rata ridicată de părăsire timpurie a școlii. De asemenea, sunt finanțate investițiile în educație și formare profesională și în învățământul superior. În general, finanțarea este disponibilă pentru modernizarea infrastructurii existente, pentru construcția de clădiri și achiziția de echipamente noi.

Schema de finanțare a suscitat mult interes din partea autorităților administrației publice locale și centrale și a universităților publice. În cadrul actualului program operațional regional finanțat prin FEDR, până în al treilea trimestru din 2018 au fost depuse nu mai puțin de 814 proiecte în domeniul educației. Valoarea totală a acestora ar fi de 3,5 ori mai mare decât sumele alocate pentru aceeași perioadă!

Iar în perioada 2014-2018, aproximativ 3.200 de proiecte au fost acoperite prin fondurile UE alocate României pentru acțiuni descentralizate Erasmus+, în valoare de 350 de milioane EUR. Finanțarea pe care România o primește până în 2020, pentru implementarea Erasmus+ și a Corpului European de Solidaritate se ridică la aproximativ 515 milioane EUR.

Pentru copiii de toate vârstele...

Investițiile FEDR în cadrul Programului operațional regional 2014-2020 țintesc învățământul preșcolar, primar și secundar inferior. În domeniul infrastructurii pentru educația și îngrijirea timpurie a copiilor, prioritatea este să ajute comunitățile în care sunt precare educația și îngrijirea copiilor cu vârste între 0-3 ani și unde ratele de admitere în grădinițe este de sub 85. Apoi, se pune accentul pe unitățile care asigură, într-o abordare cuprinzătoare, educația copiilor din grupuri cu risc, proveniți din familii sărace, copii romi și copii cu nevoi educaționale speciale.

Pentru învățământul primar și gimnazial, intervențiile au drept scop asigurarea unei educații de calitate pentru toți copiii. Astfel de proiecte iau în considerare cu prioritate grupuri cu risc crescut de abandon școlar: copii din familii cu un nivel social și economic scăzut, elevi din zonele rurale, tineri romi și alte grupuri defavorizate sau subreprezentate.

... și pentru adulți

Nici zona formării și educării profesionale și a învățării pentru adulți nu este lăsată deoparte. Specializarea în mai multe profesii devine pe zi ce trece o nevoie tot mai acută. De aceea și adulții trebuie să învețe din ce în ce mai mult. Pe tot parcursul vieții lor.

Investițiile în școlile high-tech și în alte infrastructuri pentru formarea profesională, proiectele diferite ce vizează construcția, reabilitarea, extinderea și dotarea unor astfel de școli țintesc să satisfacă nevoile noi apărute în piața muncii.

Prin programele UE se acordă sprijin centrelor de învățare pe tot parcursul vieții deschise în colegiile tehnologice și este finanțată dezvoltarea infrastructurii pentru formarea profesională. Centrele pilot create la nivel regional ajută adulții să dobândească cunoștințe avansate care le facilitează integrarea profesională și socială, în conformitate cu nevoile angajatorilor, mai ales în sectoarele economice competitive.

Fondurile structurale oferă, de asemenea, sprijin și pentru infrastructura din învățământul postliceal. Investițiile UE vor ajuta, totodată, la dezvoltarea de noi programe care să se concentreze pe acele abilități ale cursanților ce pot fi utilizate în diverse locuri de muncă, fără să fie legate în mod specific de unul anumit.

Toate sunt importante

Pe ce niveluri este considerată mai importantă educația, la nivelul Europei? Un răspuns la această întrebare ar putea fi desprins privind cifrele finanțărilor preconizate pentru intervalul 2014 – 2020.

Construirea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii pentru educația timpurie, adică pentru creșe și grădinițe, este susținută cu o alocare de 94,5 milioane EUR. Același tip de ajutor este disponibil pentru învățământul obligatoriu general, adică pentru școlile având clasele I-VIII, cu o alocare de 96 de milioane EUR.

În al treilea rând, sprijinirea infrastructurii pentru educația profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, adică școlile tehnologice și profesionale, se va ridica la 31,5 milioane EUR. Iar sprijinul pentru infrastructura universităților va atinge 74,5 milioane EUR. Totodată, autoritățile educaționale și universitățile pot să dezvolte și parteneriate cu alte instituții capabile să contribuie la proiectele lor.

Impactul fondurilor

Finanțările europene primite până acum pentru educația din România au generat o gama largă de beneficii. Unele mai mult, altele mai puțin cuantificabile. Evaluarea Politicii de coeziune 2007-2013 pentru România a arătat, printre altele, că au fost create și au primit sprijin direct 893 de laboratoare noi de cercetare și dezvoltare. Alte 558 de proiecte de cercetare au fost susținute. Iar 2 488 de școli și inspectoratele școlare au fost conectate la internet de bandă largă.

În 2017, o evaluare intermediară a Erasmus+ a fost realizată pe două niveluri: la nivel național și la nivel european. Conform raportului românesc, elevii și studenții participanți la Erasmus+ și-au dezvoltat abilități intersectoriale /soft – în special abilități lingvistice, atitudine interculturală, un sentiment de cetățenie europeană și cooperare interpersonală – ceea ce le-a crescut șansele de angajare.

Totodată, programul a adus beneficii de sistemului de învățământ superior românesc prin stimularea cooperării dintre universități, creșterea prestigiului și a valorii activităților lor și crearea unui mediu internațional intercultural.

În domeniul educației școlare și în cel al educației și formării profesionale, programul s-a dovedit a avea un impact semnificativ nu numai asupra elevilor (îmbunătățirea stimei de sine, creșterea motivației învățării, dezvoltarea abilităților interpersonale și deschidere la diversitate), dar și asupra părinților (implicare mai strânsă în viața școlară) și școlilor (noi practici și inovație, dezvoltarea organizării școlare, integrarea și mecanismul de sprijin pentru includerea copiilor din zone defavorizate).

Iar plusul de valoare adăugată a Erasmus+ a fost remarcat și prin integrarea mai ușoară a absolvenților pe piața muncii. Mulți angajatori apreciază azi foarte mult o experiență Erasmus+, iar beneficiarii Erasmus+ au remarcat că au șanse mai mari să fie angajați, atât în România cât și în străinătate.

În domeniul politicii de coeziune, rezultatele evaluării din perioada 2007-2013 arată că intervențiile au avut un efect pozitiv asupra îmbunătățirii condițiilor de studiu în școlile primitoare, crescând astfel numărul mediu de elevi din zonele rurale și generând o ușoară îmbunătățire a performanțele lor școlare.

În același timp, facilitarea accesului la educație, în special pentru elevii din mediul rural, cei din medii sociale vulnerabile sau cu dizabilități, este un efect ce poate fi direct atribuit acestor investiții – prin crearea unui mediu de învățare mai prietenos, mai potrivit pentru elevii cu nevoi speciale și prin furnizarea de echipamente moderne și materiale de învățare.

Un total de 546 de unități de învățământ au fost reabilitate sau dotate, acoperind nevoile a 235.811 elevi. În plus, 32.792 de copii aparținând grupurilor de populație defavorizate au beneficiat de unități reabilitate și dotate. De asemenea și infrastructura pentru învățământul universitar din 42 de campusuri a fost reabilitată și extinsă. Privind toate aceste cifre, pare mult.

Privind în jurul nostru, pare că mai este încă mult de făcut.

Tocmai de aceea, Comisia Europeană a propus pentru programul Erasmus+ o dublare a fondurilor, pentru perioada 2021-2027.

În același interval de timp, și FEDR își va continua contribuția la îmbunătățirea accesului la educația cuprinzătoare și de calitate și la învățarea de-a lungul vieții. Aceasta ar putea include investiții în infrastructură și/sau echipamente în educația timpurie, școli, educație și formare profesională, precum și în universități.

Secțiunea Proiecte de succes prezintă, documentate la fața locului, proiectele prezentate în cadrul platformei DGcademy, proiect finanțat prin Black Sea Trust. Secțiunile Dgcademy.com: EDUMAP necesită înregistrare; cei interesați pot descrie aici proiectele lor - le vom provoma prin mijloacele specifice rețelei EURACTIV.ro. În secțiunea EDUFUNDS găsiți informații utile despre oportunitî de finanțare.

Organizațiile care implementează sau au implementat proiecte în domeniul educațional sunt invitate să își înregistreze proiectul în platformă, în secțiunea EDUMAP, pentru o bună vizibilitate. De asemenea, potențialii finanțatori vor putea să înregistreze anunțurile despre oportunități de finanțare în secțiunea specializată.