Proiecte de succes

RAF: O fundație de 23,7 milioane de dolari în nouă ani

Ciclul primar, Ciclul gimnazial / 2000

RAF: O fundație de 23,7 milioane de dolari în nouă ani
Există studii care arată că azi avem cei mai demotivați profesori. Și, desigur, cei mai demotivați elevi. Ca urmare, au apărut oameni care cred că educația românească ar trebui să se reinventeze. În așa fel încât școala să fie un loc care să placă. Atât elevilor cât și profesorilor. Cum?

O fundație pentru schimbare: RAF este un finanțator aparte. Preferă să lucreze mai curând cu proiecte pe scară largă și de termen lung, pe bază de invitație directă, decât cu open calls – acele oportunități la care poate aplica cei care gândesc proiecte altdel. Fundația Româno-Americană este mai mult decât un finanțator, mai mult decât o organizație filantropică. Aduce programe noi de impact, de tipul Code Kids, Cod pentru copii la bibliotecă, Fizica altfel - care implică elevii în ex

perimente sau Predau viitor, un program menit să crească motivația profesorilor.

  • "Predau viitor", gândit și crescut de către AsociațiaTechsoup și Romanian-American Foundation. 91 de profesori schimbă modalitatea în care informatica este predată în școli: dau sens orelor implicând copiii în proiecte de lungă durată. Procesul se numește învățare prin proiect (project-based learning) și încurajează gândirea divergentă, cea care caută mereu soluții creative.
  • Fizica altfel: Un program început acum șase ani de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a pus însă în mișcare un mecanism al schimbării în ceea ce privește învățarea științelor în România.
  • Lecțiile domnului Științescu: E doar un joc de Lego – dar cumva, în mod misterios, o formulă din manualul de fizică îi va ajuta în mod miraculos să rezolve problema. ”Știți, de fapt povestea asta cu Legolas ne ajută să ne deghizăm intențiaȚ, spune Florin Anghel, unul dintre cei trei adolescenți care au inventat problema cu Legolaspentru a face mai atractiv proiectul lor extracurricular, Techno Brick 2. ”Le spunem copiilor că putem să ne jucăm cu Lego – e ceva ce le place tuturor. Dar, pe lângă joacă, vrem să și învețe ceva”. De exemplu, pot să rezolve o problemă cu un plan înclinat studiind dinamica construcției Lego în loc să descompună vectorii de forță, cum ar fi făcut la școală. ”Fizica nu înseamnă doar formule peste formule. Are și multe chestii practice, dar adesea copiii nu înțeleg asta”, adaugă Rareș Crăciun, colegul lui Florin.
  • "Code Kids - Cod pentru copii la bibliotecă": Programul sprijină copii din mediul rural și orașe mici să își însușească noțiuni elementare de coding, în bibliotecile publice.
  • "Code for Romania": Programul vizează extinderea ariei activităților și creșterea sustenabilității asociației Code for Romania, precum și dezvoltarea comunității sale de voluntari, care dezvoltă soluții digitale pentru probleme de interes public.

 

Românii se mândreau cu mulți ani în urmă că sunt școliți aici, în țară. Și sunt mai buni ca alții. Că școala noastră ar fi cea mai bună. Apoi nu s-au mai mândrit. Apoi nu s-au mai școlit. Unii, deloc. Alții, nu aici. Alții au trecut școala la capitolul neîmplinirilor.

„Pentru a găsi o soluție pentru problemele sistemice este nevoie de un orizont mai lung. Un ONG nu poate schimba educația din România în doi ani.” - Suzana Dobre, Director de programe pentru inițiativele în educație la Romanian-American Foundation 

Să schimbi ceva ai nevoie de trei lucruri. A - să înțelegi unde te afli. B - să  știi unde vrei să ajungi. Și C - să ai resursele care să te poarte din punctul A în punctul B.

Majoritatea știm sau credem că știm unde suntem. Unii, mai puțini, au aflat chiar și unde vor să ajungă. Măcar așa, în linii mari. Dar cei mai mulți se întreabă: cu ce bani?

„Sper ca în anii care vor veni profesorul să își redobândească un statut apreciat – pentru că este vorba despre percepție – dar în același timp să se reinventeze el, ca profesor, astfel încât ceea ce face la clasă să se potrivească cu copii de azi.” - Suzana Dobre, Director de programe pentru inițiativele în educație la Romanian-American Foundation

Căi care să ne scoată din calea demotivării

Unde se află cu adevărat educația în România în acest moment? Și câtă nevoie de schimbare are? Un răspuns total, complet și exact ar fi mai greu de dat.

Nu există un rețetar prestabilit. Sunt mai multe căi, pe care câteva minți iscoditoare încearcă acum să le dibuiască ori pur și simplu să le taie prin hățișul vechilor deprinderi.

„Unele dintre proiectele pe care noi ne străduim să le sprijinim merg în această direcție”, spune Suzana Dobre, Director de programe pentru inițiativele în educație la Romanian-American Foundation (RAF). „Sunt mai multe proiecte care încearcă să sprijine profesorii să aducă la clasă o educație modernă. Dar pe drumul acesta încă suntem la început.” 

Povestea din spatele proiectelor – omul

Suzana Dobre vorbește cu pasiune despre oamenii care pun pasiune în ceea ce fac. Pentru că se simte implicată. Și este implicată. Iar importantă nu e ea. Sunt ceilalți. Profesorii, fermierii, ong-iștii care inițiază proiecte... Proiecte care pe ici pe colo schimbă fața învățământului românesc. Iar când o întrebi dacă-i place ce face, răspunde scurt: da. În spatele celor două litere se așează însă mai mult: propria pasiune.

Înainte de 2011, Suzana Dobre a lucrat tot în sectorul non-guvernamental. Ce a atras-o aici, la RAF?  „Abordarea, nouă pentru România. Când lucram în ONG-uri am întâlnit doar câțiva finanțatori care să procedeze în acest fel și mi s-a părut ceva interesant și provocator pentru mine”, spune Suzana Dobre.

Și explică: este vorba despre ceea ce acum se numește venture filantropy. Implicarea acestei fundații în pregătirea proiectelor și urmărirea proceselor finanțate, până la obținerea rezultatelor pentru care au fost dați banii. Dincolo doar de o finanțare de genul: uite banii, de-acu’ las că văd eu ce-mi raportezi c-ai făcut cu ei.

„Suntem foarte aproape de organizații. Le spijinim nu doar financiar, dar și cu întrebări, sfaturi,  ghidaj, know-how.”

Fondul reinvestit pentru fonduri nerambursabile

Fundația Româno-Americană (RAF) este moștenitoarea unui program public american care a funcționat în România prin anii ‘90, ca fond de investiții pentru dezvoltarea economiei de piață.

Și pentru că a funcționat ca fond de investiții, finanțarea inițială nu a dispărut, ba dimpotrivă, chiar s-a multiplicat.

Când acest program s-a încheiat, jumătate din investiția inițială s-a întors în tezoreria SUA, iar din cealaltă jumătate, împreună cu profiturile realizate până atunci, a fost format un endowment – adică un fond pe care l-a primit Fundația. Acest fond, reinvestit, generează profituri din care sunt finanțate granturile și cheltuielile organizației. Astfel, fundația este concepută să funcționeze perpetuum, pe termen foarte lung.  

Mod de lucru

Primul criteriu aplicat de Fundație pentru selectarea unui proiect este eficacitatea. Să existe o soluție viabilă pentru o problemă dată.

A doua condiție este scalabilitatea. Soluția propusă să fie funcțională și la o scară și mai mare. Iar în al treilea rând trebuie să existe un mecanism de autofinațare ulterioară finalizării programului. Să poată astfel trece la acel „mai mare”.

Cine, unde și cum găsește proiectele

RAF acționează mai degrabă ca un fond de investiții, care urmărește să sprijine inițiative în domeniul social cu potențial de a fi replicate și de a crea un impact la scară largă. Programele pe care le finanțează trebuie să se adreseze unei probleme majore și să se întindă pe 10-15 ani, cu rezultate semnificative.

Dar, în România de acum, nu sunt așa de multe organizații care să-și propună de la început să se dedice unui program pe mulți ani. Cum le caută și unde le găsește RAF?

„Parte din jobul meu e să știu cam tot ce se întâmplă în România în zona de educație”, precizează Suzana Dobre. „Să cunosc mai toate organizațiile care sunt suficient de mari ca să-și poată asuma astfel de programe.”

Una din trei

Această fundație își concentrează resursele către inițiative care se încadrează în trei priorități strategice: dezvoltarea economiei rurale; dezvoltare prin tehnologie și inovație; implicare civică.

Și chiar dacă nu are o linie de finanțare pentru educație, în general, proiectele din acest domeniu pot fi finanțate dacă sunt conectate de cele trei priorități ale RAF. „Nu poți să ai economie rurală performantă fără să ai educație, de exemplu”, explică Suzana Dobre. ”Altfel, cum să fie tinerii de acum fermieri mai buni decât părinții lor, peste 10 ani? Doar dacă investiția în profesionalizarea lor se face acum!  Educația îți oferă premize mult mai bune pentru viitor, pentru schimbările majore dorite.”

Și pentru cei mici, dar competitivior cheltuiți. Ca totul să fie corect, transparent și cu îndeplinirea condițiilor obligatorii.

Dar, până atunci, RAF oferă organizațiilor și un proces de asistență. Organizațiile sunt ajutate să-și construiască un proiect cât mai bun, înainte să fie propus spre finanțare. „Îi sprijinim pe inițiatorii programelor, în faza de pregătire, astfel încât să reușească să facă un proiect care să se ridice la standardele cerute. Ca urmare, este o perioadă de 3 - 6 luni în care lucrăm împreună efectiv, ca să-și definească mai bine viziunea”, mai spune Suzana Dobre.

Există și situații în care  e greu de spus, de la început, dacă programul va genera efectele dorite. Oricât de frumos ar suna acestea. Dacă merită investiția. „Împreună cu organizațiile, încercăm să ne dăm seama dacă tot ce se întâmplă la firul ierbii produce sau nu efectele dorite”, subliniează Suzana Dobre.

În situații de acest gen, RAF finanțează așa-numitele planning grants (granturi de testare la scară foarte mică). Astfel, poate vedea dacă într-adevăr după 6 luni sau un an, de exemplu, se întrevede posibilitatea de atingere a obiectivelor.

Oportunități, impact, motive

În cei nouă ani de activitate în România, această fundație a acordat finanțări într-un total de 23,7 milioane dolari. Dintre acestea, aproape nouă milioane au fost pentru economia rurală, restul împărțindu-se aproape egal între programele legate de tehnologie și inovare și cele de implicare civică.

În 2018 au fost stabilite finanțări de aproape 12 milioane dolari, din care deja s-au acordat 3,5 milioane. O parte din ce în ce mai mare a acestor sume se îndreaptă și spre programele de educație care vin în sprijinul celor trei direcții prioritare.

Dar oare de câți bani este nevoie ca să fie revigorat învățământul românesc? Suzana Dobre apreciază că încă ne aflăm în faza în care căutăm soluții care să funcționeze. Și, pentru asta, nu ar fi necesare sume enorme. Ci, mai degrabă, fonduri flexibile și inteligente. Chiar dacă, în această fază de explorare, se poate întâmpla ca din patru programe doar două să dea rezultate.

„Este o fază de testare, în care este nevoie de bani mai puțini. Și de sinceritate, de acceptare a faptului că este în regulă dacă efectele nu sunt mereu pe măsura așteptărilor”, este de părere Suzana.

Iar impactul major dorit  va fi probabil obținut după 10-15 ani. Poate că nici unul dintre proiectele deja începute nu vor schimba cu adevărat lumea. Dar, toate împreună pot să ne dea de pe acum o speranță.

Un articol de Mircea Caster, pentru DGcademy.com

Secțiunea Proiecte de succes prezintă, documentate la fața locului, proiectele prezentate în cadrul platformei DGcademy, proiect finanțat prin Black Sea Trust. Secțiunile Dgcademy.com: EDUMAP necesită înregistrare; cei interesați pot descrie aici proiectele lor - le vom provoma prin mijloacele specifice rețelei EURACTIV.ro. În secțiunea EDUFUNDS găsiți informații utile despre oportunitî de finanțare.

Organizațiile care implementează sau au implementat proiecte în domeniul educațional sunt invitate să își înregistreze proiectul în platformă, în secțiunea EDUMAP, pentru o bună vizibilitate. De asemenea, potențialii finanțatori vor putea să înregistreze anunțurile despre oportunități de finanțare în secțiunea specializată, care urmează să fie lansată.


Instituție/Parteneri: Romanian American Foundation
Stadiu proiect: proiect în derulare
Buget anual: Peste 1 milion euro
Public țintă: Elevi, Profesori, Autorități educaționale